28
Joi, Mar
20 New Articles

Interviu
Tools
Typography
  • Smaller Small Medium Big Bigger
  • Default Helvetica Segoe Georgia Times

 

interviu-radu-hanga-6R.: Lăsăm distracţia la o parte şi ne întoarcem la muncă. Aş vrea să vorbim puţin despre activităţile de la Domeniul Public Câmpia Turzii şi Compania de Salubritate din localitate. Știu că pe parcursul acestui an le-aţi dat o mare importanţă, inclusiv prin mărirea de capital şi aşa mai departe. Dacă puteţi să faceţi o retrospectivă a muncii celor de acolo…

R.H.: Haideţi să începem cu Domeniul Public care în anul acesta a fost foarte harnic. E adevărat că a fost harnic pe banii Consiliului Local, dar am investit destul de mult, cam un milion de euro, 40 de miliarde de lei vechi, în lucrări de drumuri: S-au executat drumuri şi, spre deosebire de alţi ani am acordat o atenţie deosebită lucrărilor executate, am executat lucrurile pe bază de tehnologie clar definită, cei care au beneficiat de aceste lucrări au văzut că drumurile s-au reparat pregătindu-se infrastructura, cu lucrări de fundaţie, cu macadam cilindrat şi aşa mai departe. Și vreau să vă spun că, de exemplu, ultima lucrare care s-a executat în bune condiţii este strada Traian de pe Şarât, unde s-a bordurat s-au făcut trotuarele, s-a făcut drumul până la intersecţia cu Câmpului, de la calea ferată până la intersecţia cu fosta Câmpului, actuală Titulescu. S-a asfaltat strada Luncii, cu care locuitori de acolo am avut mai multe întrevederi și cărora le-am spus:


 “ – Domnilor, noi facem în felul acesta, aveţi puţintică răbdare” şi l-am făcut. Am asfaltat strada Griviţei, la blocuri, care după intervenţiile făcute de cu schimbarea de conducte, drumul acela fiind de beton, arăta dezastros, am prelungit, am rezolvat la capăt Aurel Vlaicu, am făcut o bucurie cred locuitorilor de pe Târnavelor care, vorba lor, de 20 de ani se tot milogeau pe la primărie să le aranjeze careva drumul, am deschis banda de circulaţie, am acoperit-o cu macadam, urmează ca în anul viitor să o asfaltăm, dar până atunci le-am făcut trotuare. Deci, prin zonă, se poate circula rezonabil şi cu maşina, oricum, incomparabil mai bine ca înainte şi există trotuare de bună calitate. Am dat drumul la lucrări pentru intubare Racoşa, pe insulă, unde, în final, se va amenaja un parc, deci acel canal, care arată destul de dezagreabil, va fi acoperit şi mascat. Mai sunt şi altele, strada Viitorului, am rezolvat şi am asfaltat în zona de lângă cimitir, piaţeta aceea de acolo care arăta destul de rău şi Compania de Salubritate a amenajat şi micro-rampa de acolo, deci s-au făcut multe lucrări, s-a reparat podul de peste Racoşa pe drumul către Viişoara, s-a semnat contractul şi e atribuit la podul peste Arieş, către Lut, care a fost şi acesta un subiect destul de discutat, s-a atribuit lucrarea și urmează a se executa. Sunt lucrări care s-au pornit , unele cu Domeniul Public, altele cu alţii, dar Domeniul Public a fost harnic anul acesta, a executat în spate, lângă piaţă, unde am făcut o modernizare în Piaţa Unirii, în care am construit şi aţi văzut s-a ridicat hala agroalimentară, s-a modernizat CT 8 şi acolo se pune la punct un sediu al Companiei de Salubritate, cu condiţii bune de primire a cetăţenilor care merg să-şi facă plăţi. S-au îmbunătăţit condiţiile lucrătorilor care lucrează la salubritate, cu sală de duş, cu vestiar şi aşa mai departe, cu atelier de întreţinere a utilajelor de transport, în spatele CT 8, devenit acum sediul Companiei de Salubritate, s-a amenajat o pistă suficient de mare, în două nivele, pe care dorim să redirijăm pe cei care făceau comerţ în zilele de târg, de marţi după-amiaza până miercuri. Vom încerca să degajăm centrul oraşului de acel târg care deranja pe locuitorii din zonă şi distrugea spaţiile verzi şi aşa mai departe. Acolo sperăm să rezolvăm problema târgului de marţi-miercuri.

interviu-radu-hanga-8Că veni vorba de Hala Agroalimentară, a fost dată în folosinţă, aţi văzut, acum suntem în momentul în care vom acorda contracte de închiriere celor care ocupă spaţiile închise în exploatare proprie. Sunt mai multe spaţii comerciale, suntem în faza deci de a stabili un spaţiu pentru lactate, un spaţiu pentru carne, altul pentru pâine şi aşa mai departe, în aşa fel încât cetăţeanul care se duce la hala agroalimentară să iasă în pungă cu tot ce îi trebuie pentru gospodărie, dar produsele agricole să fie vândute de producătorii din zonă, nu aduse din Turcia.

R.: Putem vorbi de celelalte proiecte din agricultură pe care le-aţi demarat? Am vorbit de hala agroalimentară deja construită şi pusă în funcţiune ştiu că mai aveţi în plan acel depozit de legume-fructe.

R.H.: Da, este un proiect care se va executa în colaborare cu Consiliul Judeţean, este în curs de elaborare cursul de fezabilitate. Problema este acum, şi noi am discutat cu domnul vicepreşedinte Oleleu, cum vom face ca să fie un proiect de succes, pentru că o simplă construire a unui depozit prin care domnul cutare care are ceapă în plus să meargă să o depoziteze nu-i suficient, există experienţe de acest gen în care s-a ajuns la o simplă magazie temporară.

Noi credem că acest proiect va trebui să fie unul mai ales comercial, va trebui să fie o firmă, nu ştiu care, care să deţină capital şi să aibă două componente. Cine are contracte mari de acest gen va trebui să aibă surse de aprovizionare, deci acela va trebui să aibă o componentă de aprovizionare, de contractare cu furnizorii, deci vom avea trei componente de fapt: una de desfacere, una de contractare cu furnizorii şi, la mijloc, o componentă de finanţare, pentru că, între momentul cumpărării de la producător şi momentul vânzării către beneficiar este un moment în care probabil trebuie să dai banii producătorului. El nu poate să stea până vinzi tu, deci îi cumperi marfa, îi dai un avans, te duci cu ea la reţeaua de distribuţie Kaufland sau ştiu eu cine o fi şi îţi iei banii, de acolo, după un alt timp. Între aceste două momente al cumpărării de la producător, al recuperării banilor de la beneficiar, trebuie să intervii cu capital, să-l susţii pe producător. Trebuie concepută treaba în ansamblu, nu ca un simplu depozit ci ca pe o afacere en-gros, de preluare şi introducere  în reţelele de distribuţie a produselor agricole. E o treabă complexă.

interviu-radu-hanga-7R.: Există şi cheltuieli între timp, cheltuieli cu consumuri, cheltuieli cu angajaţii ...

R.H.: Evident , el trebuie să conserve, ca să conserve acolo are instalaţii frigorifice, acelea consumă energie, energia costă bani, are lucrători care trebuie să sorteze, ambaleze şi aşa mai departe… E o treabă destul de complexă, să nu o percepem ca o simplă magazie în care vine omul cu căruţa cu cartofi şi îi toarnă acolo, nu, este o treabă care va lucra pe contracte şi va trebui să închidă de fapt circuitul. Noi acum avem de fapt producători care nu au cui vinde şi avem cumpărători care nu au de unde cumpăra din ţară, se duc să cumpere din import.

Încă o dată vă spun, eu am fost şi am discutat cu directoarea de la Cora şi am întrebat-o direct pe doamna respectivă “ – De  ce nu cumperi roşii de la noi, ce roşiile noastre nu sunt bune?” Mi-a spus femeia:  „ – Domnule, nu am de unde să cumpăr! Mie nu-mi trebuie, eu nu cumpăr roşii cu căruţul, eu nu cumpăr roşii cu coşul de nuiele, mie îmi trebuie 100 de tone pe săptămână , mie trebuie să-mi vină tirul cu roşii de bună calitate întocmai şi la timp. Îmi spui că vii cu ele joi la ora 10, ei bine joi la ora 10 să fie tirul la mine”.

Pin It

Add comment

Regulile de baza pentru a face comentarii pe site
1. Nu folositi cuvinte obscene. Folosirea lor va duce la: modificarea comentariului, stergerea lui, respectiv, blocarea IPului celui care posteaza, in functie de gravitate.
2. Nu afisati linkuri catre site-uri obscene sau virusate.
3. Nu comentati numai de dragul de a comenta (fara spam).
4. Comentariile dumneavoastra vor fi aprobate de catre un administrator in cel mai scurt timp.


Security code
Refresh