Pentru că mi se pare că fiecare început trebuie să aibă și un sfârșit, poate că nu este lipsit de interes pentru locuitorii municipiului Câmpia Turzii să ia cunoștință despre modul în care primarul Radu Ioan Hanga și-a dus la capăt acest mandat. Fiind primarul în exercițiu, omul a avut un program, pe care l-a îndeplinit sau nu, un mandat cu bune și rele. Citește mai jos un interviu la final de 4 ani de guvernare locală.
Un ultim interviu în acest mandat, cu primarul Radu Hanga, înaintea alegerilor locale din 5 iunie. Orașul a fost administrat de o echipă în ultimii 4 ani și a sosit momentul bilanțului. Ce s-a făcut în acești 4 ani?
Aș vrea să încep cu piețele agroalimentare, când am venit în primărie în anul 2012 eram hotărât să modernizăm aceste piețe, să fie aduse la un standard acceptabil. Primul gând a fost să modernizăm Piața Unirii. Puțină lume își mai amintește cum era acolo, acum 3 ani, și am spus să facem o hală modernă. Petre Pop, administratorul public, a spus că el are deja proiectul. Pe lângă modernizarea pieței, am amenajat și împrejurimile, a fost făcut un spațiu verde, parcări, bănci și astfel s-a schimbat complet imaginea pieței. Când s-au început aceste lucrări de 
modernizare s-a vorbit și despre faptul că în spatele pieței agroalimentare era o centrală termică ruginită și ne-am gândit să mutăm sediul Companiei de Salubritate în acea zonă, și astfel am reabilitat și fosta centrală termică. Zona arată acum foarte frumos, și nu ne-am oprit aici, am modernizat și spațiul din spatele sediului Companiei de Salubritate, am făcut mai multe piste betonate pentru a putea muta piața ce se organizează în fiecare miercuri în oraș, în această zonă betonată. A urmat apoi un alt proiect, pentru că de foarte mulți ani locuitorii municipiului ne atrăgeau atenția că parcul din zonă nu a mai fost modernizat de foarte mult timp. Ne-am gândit să facem aici o pistă de biciclete, am pus apoi bănci, toate realizate de Compania de Salubritate, apoi a urmat iluminatul, modernizat tot de echipa noastră, și așa prin forțe proprii, am modernizat întregul parc.
Un alt proiect realizat în acest mandat a fost modernizarea sediului Serviciului de Taxe și Impozite. Proiectul a fost realizat tot de societatea din subordinea noastră. Am modernizat apoi zona pietonală aflată vis-à-vis de sediul de taxe și impozite. Am mai realizat și pasajul spre zona Șarât, inițial s-a luat în calcul un pasaj subteran, dar cetățenii au fost cei care ne-au dat ideea să montăm plăci din cauciuc pentru o trecere la nivel cu calea ferată modernă.
Printre realizări putem aminti și dispensarul TBC, dar și modernizarea sediului Primei Școli Românești. După de am mutat dispensarul TBC într-o clădire modernă, ne-am apucat să modernizăm sediul Primei Școli Românești. Ne-am gândit să facem un muzeu, iar cel care s-a ocupat de proiect a fost administratorul public Petre Pop, iar acum ne putem mândri că acest muzeu funcționează.
Am mai modernizat și piața din zona blocurilor, inaugurată în urmă cu doar câteva luni.
Cum vă împăcați cu mediul on-line? Fostul viceprimar Avram Gal și administratorul public Petre Pop postează destul de des pe rețelele de socializare, activitățile pe care le fac împreună cu dumneavoastră.
Domnul Avram Gal a venit pe post de viceprimar, apoi a devenit consilierul meu, iar Petre Pop a fost administrator public. Pentru că domnul Pop s-a ocupat și mai de mult de piață, i-am spus să se ocupe de aceste aspecte și i-am dat și domeniile de asistență socială și cultură. Pe domnul Gal l-am „folosit” pentru relațiile pe care le-a spus că le are la instituțiile din București. Cei doi sunt acum candidați pentru primărie, ca o comparație putem spune că dacă ne uităm la o căruță, putem spune că calul trage căruța, dar căruța fără căruțaș nu funcționează, deci ei au avut unele atribuții de serviciu, au făcut ce a spus primarul.
In acești 4 ani ați reușit să identificați problemele cu care se confruntă cetățenii?
Sunt lucrări și sunt obiective de interes larg, care preocupă oarecum pe toată lumea, dar sunt și probleme care interesează doar pe o anumită parte a populației. Vă pot spune că omul este făcut să caute mereu altceva, un nou obiectiv. Ce vreau să spun este că, printre proiectele noastre a fost și integrarea parcului din Berc cu zona Trei Lacuri prin realizarea unui drum de legătură, aveam în viziune aici și realizarea unei piste de biciclete pentru a face legătura între cele două zone. Acesta este un proiect mare, care va fi realizat pe termen lung, dar cred că este un proiect care ar interesa pe toată lumea.
Printre problemele curente de care ne-am ocupat a fost și introducerea terenurilor din extravilan în intravilan pentru a putea elibera populației doritoare autorizații de construcție, cu toate că în respectivele zone nu există nici infrastructură, nici utilități, dar terenurile au fost foarte ieftine. După ce oamenii și-au luat terenuri, ne-au reproșat că nu le asigurăm utilități așa ca am discutat cu specialiștii din primărie și le vom asigura oamenilor ce au nevoie.
O mare problemă pe care o avem, dar pe care nu o ascundem, este cea legată de drumurile stricate de lucrările de canalizare.
Legat de pasul 2 al Companiei de Apă, trebuie să fiți deci cu ochii pe acele lucrări, să nu se mai întâmple astfel de lucruri.
Vreau să știți că Asociația pentru Protecția Consumatorului a venit cu discuții pe tema calității lucrărilor de canalizare, sunt zone în care mirosul este insuportabil, și cred că cineva nu și-a făcut datoria aici, dar oamenii vin la primărie cu această problemă. Nu știu ce se va întâmpla, vom scoate conductele și vom pune altele, sau nu, și pe banii cui, este o problema care nu știu cum s-ar rezolva. Problema pe care o putem rezolva noi este să intervenim în supravegherea lucrărilor, adică să cerem drept de a participa la recepțiile lucrărilor, dar și de a superviza anumite faze de lucrări. Noi nu intervenim în partea formală, dar să ne uităm dacă a fost respectat proiectul pentru că noi suntem beneficierii reali, beneficiar este cetățeanul, compania este un administrator al sistemului de canalizare. Disconfortul cauzat de miros de la canalizare nu este suportat de către companie, ci de către oamenii. Deci noi cerem dar dreptul de supervizare.
Legat de drumuri, Câmpia Turzii stă foarte bine, în comparație cu Turda, care a împrumutat muți bani pentru acest domeniu.
Noi am căutat să drămuim banii foarte bine pentru drumuri, și acest lucru s-a realizat și cu meritul celor doi, Gal și Pop. Am căutat să modernizăm drumuri cu bani proprii și nu să ne îndatorăm. Am mai avut două proiecte în anii 2014-2015, prin care oamenii noștri au învățat ce înseamnă un proiect cu finanțare europeană. Am făcut proiectul Șomerii din Câmpia Turzii spre o nouă meserie, prin care am calificat peste 350 de persoane în alte meserii și le-am dat și ajutoare financiare. Oamenii s-au angajat relative repede. Al doilea proiect a fost Promovarea spiritului antreprenorial, a fost un proiect mai dificil, am avut unele probleme și avem de suportat și câteva cheltuieli. Primul proiect a fost realizat cu un consultant bun, și proiectul s-a derulat ca uns.
Despre activitatea celor două societăți din subordine, ce ne puteți spune?
Sunt două firme cu probleme. Problemele diferă de la una la alta.
Compania de Salubritate are ca domeniu de activitate principal colectarea deșeurilor, dar se va pune în funcțiune Centrul de Management Integrat de Deșeuri, deci activitatea aceasta va dispărea de la Compania de Salubritate și va fi preluată de cei de la Cluj, deci viitorul societății este periclitat pentru că își va pierde principalul domeniu de activitate. M-am străduit să le dau lucrări de construcție, de exemplu cele din zona parcului Berc. După cum am eu semnale, ei se redresează foarte bine, dar problema că vor pierde salubritatea rămâne.
La Domeniul Public este altă problemă, acolo domeniile de activitate sunt cele de asfaltare și de tuns iarba. Asfaltul se pune vara, iarba se tune vara, și le-am spus să se gândească să meargă și în alte zone din afara orașului pentru a înainta oferte de lucru, dar problema este că au doar activitate sezonieră.
Așadar eu văd doar o singură soluție, ca cele două companii sa fuzioneze pentru că tunsul ierbii pe care îl face Domeniul Public ține mai mult de salubritate și lucrările de construcție pe care le face Salubritatea țin mai mult de Domeniul Public. Eu am propus dar nu s-a aprobat în Consiliul local acest lucru, dar susțin că din două societăți e mai bine să facem una și bună.
Ce ne puteți spune despre Spitalul din oraș?
În anul 2012, când am venit la Primărie, una dintre fricile urbei era că se închide spitalul. S-a organizat concurs pentru postul de director și apoi am făcut un contract destul de aspru cu directorul Vedeanu, i-am pus niște criterii de performanță, dar asta nu a însemnat că nu am ajutat spitalul. De la aproximativ 400 de mii, contribuția noastră pe an, cât era în 2012, noi am mărit-o la peste 900 de mii. Noi am ajutat spitalul cu tehnică medicală. Le-am cerut o listă cu echipamentele necesare. Le-am cumpărat și un laparoscop cu bani de la bugetul local, a urmat apoi un mamograf, dar mai era nevoie de un ecograf lângă acest aparat. În maxim o lună de zile vine ecograful și putem spune că vom avea un centru de diagnostic imagistic al cancerului de sân, care este un lucru mare, oamenii nu se mai duc să piardă vremea la clinicile din Cluj-Napoca.
Vrem să facem și un Centru de Primiri Urgențe la Spitalul “Dr. Cornel Igna” Câmpia Turzii. Avem proiectul și în următoarea legislatură va fi pus în lucru.
Aveți ceva regrete după acești 4 ani sau nu ați reușit să faceți anumite lucruri?
Nu am reușit câteva lucruri pe care cred că aș fi putut să le realizez dacă eu aș fi fost mai sever cu colaboratorii mei. Am recuperat casa de oaspeți de la ISCT, fosta casă de oaspeți a uzinei, care rămăsese, după ce s-a privatizat, la ISCT, dar nu am reușit să o aduc la stadiul de utilizare, s-a degradat foarte mult. Voi intra in Consiliul local cu o rectificare de buget și aș dori ca în câteva luni acel spațiu să fie igienizat și dat în folosință. Am promis Asociației Artiștilor Plastici că le vom asigura un spațiu în acest club. Unul dintre spații va fi dat asociației, este un spațiu pe care l-am recuperat prin instanță, dar face parte din spațiile neutilizate din Palatul Cultural.
Nu îmi place că nu am reușit să ne ocupăm suficient de stadion și de tribună. Am recuperat stadionul, l-am adus în patrimoniul local, dar nu am reușit să investim bani pentru amenajarea tribunei care se degradează.
Îmi pare rău că nu am acordat suficientă atenție micii echipe de popice care are multe rezultate senzaționale. Participă și la Campionatul Mondial, dar am în intenție, poate nu reușesc în acest mandat, dar în celălalt, dacă îl voi obține, să fac un club de popice separat, independent, care să fie finanțat direct de la bugetul local. Trebuie susținută performanța băieților. Pe final vă spun așa: mai sunt destule de făcut.
