08
Mie, Feb
42 New Articles

Cultură
Typography
  • Smaller Small Medium Big Bigger
  • Default Helvetica Segoe Georgia Times

Biblioteca Municipală „Teodor Murăşanu” Turda a organizat în perioada 2- 27 Mai 2022 a XVII-a ediție a concursului de eseuri. Tema din acest an a acestui concurs a fost ”Ce ar face personajul tău preferat de poveste dacă ar vizita Turda”. Prin acest concurs organizatorii și-au propus încurajarea afirmării tinerelor talente în domeniul creaţiei literare, a valorilor turistice turdene, sensibilizarea tinerei generaţii pentru cunoaşterea şi respectarea moştenirii culturale, promovarea literaturii și a elevilor talentați și apropierea lor de spiritul valorilor autentice. La concurs au participat 29 de elevi, pe 2 secțiuni, elevi de gimnaziu (11 elevi) și liceu (18 elevi) din întreaga țară (Cluj-Napoca, Buzău, Tulcea, Constanța, Vulcan și Turda).

Marele Premiu a fost decernat elevului Ionescu Adrian Clasa a XI-a C, Liceul de Marină Constanța, Profesor îndrumător Vulpie Elena, cu lucrarea ”MICUL PRINȚ ȘI UN ORAȘ DE BASM, TURDA”. Acesta a fost laureat și la ediția din anul trecut al concursului de eseuri cu tema ”Amintiri din anii pandemiei”, organizat de biblioteca turdeană, când a primit Premiul I la secțiunea liceu.

 

Premii Secțiunea gimnaziu

Premiul I

Tom Sawyer în Turda- Mocan Darius Flaviu Clasa a V-a C Școala Gimnazială "Teodor Murășanu" Turda, Profesor ȋndrumător Camelia Vesa

Premiul II

O vizită în Turda- Popa Radu Clasa a V-a A Școala Gimnazială Teodor Murășanu Turda, Profesor îndrumător Mateș Andreea

PE DRUMUL SĂRII...- Popa Antonia Mihaiela Clasa a V-a C Școala Gimnazială "Teodor Murășanu" Turda, Profesor ȋndrumător Camelia Vesa

Ce ar face personajul tău de poveste dacă ar vizita Turda?- Alexia Potora Clasa a V-a A Școala Gimnazială Teodor Murășanu Turda, Profesor îndrumător Mateș Andreea

Premiul III

Ce ar face personajul tău preferat dacă ar vizita Turda? Malala- Ioakeimidis Teodora Clasa a VI-a C Liceul de Informatică ”Tiberiu Popoviciu” Cluj-Napoca, Profesor îndrumător Emilia-Alina Pop

Experiențe întru-un oraș nou- Amaxinoaei Nicoleta Clasa a VII-a B Școala Gimnazială "Teodor Murășanu" Turda, Profesor ȋndrumător Camelia Vesa

Mențiuni

Ce ar face personajul meu preferat de poveste dacă ar vizita Turda?- Pripon Victoria-Maria Clasa a VI-a A, Școala Gimnazială „G.E.Palade”-Buzău

Un vis devenit realitate, Ștefania-Antonia Ciortea, Clasa a V-a A Școala Gimnazială „Ioan Opriș”, Profesor îndrumător Stanca Micu

Vizita lui Sophie în Turda- Maia Andreea Breabăn, Clasa a V-a A Școala Gimnazială „Ioan Opriș Profesor îndrumător Stanca Micu

Concediul în Turda- Amaxinoaei Bianca Ioana Clasa a V-a C Școala Gimnazială "Teodor Murășanu" Turda, profesor ȋndrumător Camelia Vesa

 

Secțiunea licee

Premiul I

Tristran Thorn în periplu prin Turda- Gruian Denisa Andreea  Clasa a XII-a C Liceul Tehnologic „Mihai Viteazu” Vulcan, Profesor îndrumător Ianc Timea

Premiul II

Spiderman- Domnici Paul Colegiul ”E Negruțiu” Turda, Profesor îndrumător Ioana Fekete

Premiul III

Compunere imaginară- Dobi Raul Roberto Clasa a X-a B Colegiul ”E Negruțiu” Turda, Profesor îndrumător Ioana Fekete

Mențiuni

Ce ar face personajul tău preferat de poveste dacă ar vizita Turda? Leonte Sebastian-Marian Clasa a XI-a Liceul Teoretic „Grigore Moisil” Tulcea

O aventură pe cinste- Pașca Larisa Bianca Clasa a X-a B Colegiul ”E Negruțiu” Turda, Profesor îndrumător Ioana Fekete

            Iată lucrarea care a primit Marele Premiu:

MICUL PRINȚ ȘI UN ORAȘ DE BASM, TURDA

 de IONESCU ADRIAN cls.  a XI-a C  Liceul de Marină Constanța

„ Iată secretul meu, un secret foarte simplu: doar cu inima se poate vedea pe bună dreptate, ceea ce este esențial și invizibil pentru ochi.” (Micul Prinț-Antoine de Saint-Exupery)

Micul Prinț, un băiețel blond, isteț și dornic să știe cât mai multe și să cunoasă locuri și oameni noi, venit de pe planeta lui îndepărtată, Asteroidul B-612, a căzut de pe aripile unei păsări călătoare, la marginea orașului Turda. La început, a fost mirat și speriat puțin pentru că pe planeta lui mică, puțin mai mare ca el, avea doar un trandafir și trei vulcani. Aici, totul i se părea fantastic, începând cu copiii care-i zâmbeau și oamenii care-l priveau cu drag, și terminând cu locurile de basm care-i mângâiau privirea. În lumea lui stelară existau doar el și floarea lui, ce trăiau într-o amară singurătate care-l făcea să fie trist și să-și dorească iubire, prietenie și frumusețe sufletească, pe care aici, în acest orășel frumos, avea să le descopere cutreierând pas la pas orașul și împrejurimile lui... Era fericit și atât de încântat de tot ce vedea, totul i se părea un vis frumos. Turda era o lume magică care îl aducea aproape de natură, istorie și legende, prin tot ce vedea în jurul lui. Orașul, situat pe malul râului Arieș și la poalele munților Apuseni, i se deschidea în fața ochilor lui mari și albaștri, ca o carte de povești necitite încă... Se opri la statuia lui Avram Iancu și citi inscripția: „ Unicul dar al vieții mele este să-mi văd națiunea fericită! ”.

Căzu pe gânduri pentru că el era fericit doar când își privea floarea de pe planeta lui... Ajunse în Piața Romană și văzu statuia Lupa Capitolina așezată aproape de intrarea în oraș. Văzu pentru prima oară o lupoaică care avea grijă de doi copii și mai că-i venea să plângă, gândindu-se la floarea lui care rămăsese singură... Trecu pe lângă  Lespedea de pe strada Avram Iancu, o bucată de istorie din castrul roman ce avea inscripționată inițialele grecești ale lui Cristos ( X P) și reprezenta personaje mitologice, un cap de meduză între doi delfini. Nu se mai sătura să privească clădirile în stil gotic și renascentist din partea veche. Stătu minute bune în fața Teatrului Municipal, cea mai frumoasă clădire din oraș și parcă simțea cum Dumnezeu îi călăuzește pașii și sufletul, privind Catedrala Ortodoxă. A intrat, și nu se mai sătura să privească picturile de pe pereți, icoanele și interiorul care parcă i-l aducea în fața ochilor, pe marele domnitor Mihai Viteazul. A mai întâlnit și alte locuri sfinte: Biserica Catolică, Biserica Reformată, Biserica Unitariană, Biserica Șovagăilor (a tăietorilor de sare), Biserica Rățeștilor, Biserica Ortodoxă Între Români și Complexul Franciscan. A admirat apoi și Palatul Finanțelor cu, coloanele sale unice, și a mai admirat arcadele care dezvăluiau coridorul extern al  Palatului Miko. Ochii săi s-au oprit  pe fațada Palatului Princiar (Casa Sării) din secolul 15 și a vizitat Muzeul de Istorie din interior, unde a fost vrăjit de cele peste 30.000 de piese din perioada romană, unelte și vase din epoca bronzului. Nu îi venea să creadă că un oraș poate ascunde atâtea comori arhitecturale! Fiecare dintre clădirile vechi avea ceva magic... Trecu pe lângă Casele Becski, Toth, Harmath, Teglas, Rațiu, Kimpel, Fodor, Tăbăcarilor, Casa Prefectului și Hotelul Elisabeta, admirându-le pe toate. Fabrica de Bere, construită între anii 1756-1814, o emblemă a orașului Turda, îl făcu totuși să ofteze pentru că era lăsată în paragină și niște copii care se jucau în jurul ei, îi povestiseră că aici s-a fabricat cea mai bună bere din Ardeal.  Își dădu seama că aici, pe Pământ, istoria nu este prețuită cu adevărat, uneori! Mai trecu și pe lângă Tribunal (fosta Primărie ), clădire construită între anii 1795-1806, unde ochii i se opriră pe turnul cu ceas și pe  clopotul mare, ajungând și la Clădirea Comitatului (Primăria) o clădire ce datează din anul 1884 și care impresionează prin interiorul său.

El, Micul Prinț, era dornic să cunoască și să vadă cât mai multe lucruri noi... Simțea că acest oraș este un simbol al valorilor umane, responsabilității civice, al legăturii între oameni și o expresie vie de păstrare a frumuseții clădirilor încărcate de istorie, peste care timpul părea să nu fi trecut.

Vroia să știe unde învață copiii din Turda! Oamenii prietenoși din oraș i-au îndrumat pașii spre cele mai vechi clădiri: Școala Catolică (1856 ), Școala Reformată (1668), Școala Unitariană (1589) și Colegiul Mihai Viteazul, construit în secolul 16.

Mai vizită Castelul Bethlen și Castelul Cetatea, aflat la sud-vestul pieței centrale, vestigiu istoric din secolul 15.

Urcă apoi pe Dealul Cetății, atras de vechile ruine ale Castrului Roman Potaissa, cel mai mare castru de legiune cu funcționare îndelungată în Dacia și care datează din anul 168. Se odihni pe fortificațiile din piatră, rămânând uimit de termele romane și acel dreptunghi uriaș care se întindea pe 23,37 de hectare, un loc cu statut de rezervație arheologică.

Trecu și pe la Mormântul lui Mihai Viteazul, aflat la doar 3 Km de oraș, locul unde se află trupul marelui domnitor.

Nu putea pleca din Turda fără să se oprească și la Salină, cel mai mare muzeu de istorie a mineritului în sare din lume, care datează din perioada romanilor (1075)(exploatarea de suprafață), cu o istorie de peste 2000 de ani. Cu o adâncime de 120 de metri, considerat cel mai frumos loc subteran din lume, a fost amenajat în anul 2010 cu bani europeni. Micul Prinț rămăsese uimit de acest loc care părea desprins dintr-un tărâm de basm... S-a plimbat cu barca în jurul insulei de sare și a trecut pe sub o cascadă de sare uriașă. A admirat de pe terasa amenajată la 20  de metri înălțime, urcând cu liftul modern cele 13 etaje, cascada de lumini feerice ce scotea în evidență amfiteatrul cu cele 100 de locuri încălzite, roata panoramică uriașă, gondola și terenul de sport. Văzuse primul parc subteran de distracții din viața lui și totul i se părea uimitor! A trecut  pe lângă camerele de tratament și Spa cu aerosoli naturali, a jucat cu alți copii de acolo, tenis de masă, bowling, mini-golf, biliard, și a făcut chiar și o partidă de football cu câțiva copii de vârsta lui, pe terenul de sport.

La plecare din salină, noii lui prieteni îl luară  la o plimbare cu mașina prin Cheile Turzii, o rezervație geologică, floristică, faunistică în care trăiesc peste 1000 de specii de plante și animale, specii rare sau pe cale de dispariție, care se întinde pe 175,7 Ha. A  putut admira un peisaj carstic de o rară frumusețe, un loc mirific care se întindea pe o lungime de 2900 de metri, la o înălțime de aproape 300 de metri și care ascunde aproape 250 de trasee de alpinism. Au vizitat, de asemenea, Cheile Borzești și Cheile Turului (Turenilor)  aflate la 13 Km de oraș, locuri  desprinse parcă dintr-un basm, cu 20 de peșteri și cascade. S-au răcorit la Cascada Ciucaș, fermecați de măreția ei. Prietenii l-au dus să vadă și Micro-Stațiunea Balneară Băile Sărate, aflată la doar 4 Km de oraș, cu ape minerale clorurate și sodice, și unde a putut vedea cele 15 lacuri cu ape tămăduitoare. În drum s-au oprit și la Pârâul Sărat care izvorăște dintr-un puț forat și se varsă în Arieș.

Micul Prinț ,obosit, dar fericit pentru tot ce văzuse în acest loc minunat apărut pe vremea dacilor sub denumirea Turdava și mai apoi, după cucerirea romană, redenumit Potaissa, se mai uită o dată spre orașul care se pierdea în zare și dispăru, plecând acasă, pe mica lui planetă, unde îl aștepta floarea  fermecată...

Dacă veți ajunge vreodată prin Turda, zăboviți puțin cu ochii la cer! Veți vedea un copil cu părul bălai și ochi azurii, care râde și nu răspunde niciodată la întrebările puse de oamenii mari. Este el, Micul Prinț care vă va învăța să fiți mai buni și să vă iubiți mai mult orașul în care v-ați născut și legendele sale... De sus, de pe steaua lui, va trimite către sufletul tuturor celor care mai cred în frumusețea copilăriei și puterea prieteniei, petale parfumate de trandafir... Și, cine știe, poate  îl veți mai putea întâlni hoinărind, pe străzile orașului vostru! Pentru că „doar copiii știu ce caută !” și sunt singurii care văd frumusețea din orice, oricând și oriunde!

Și, la fel cum floarea îi spusese Micului Prinț la plecarea în călătoria sa fantastică: „Caută să fii fericit!”, la fel vă spun și eu vouă, locuitori ai oricărui oraș de pe Terra: „ Căutați fericirea și frumusețea clipei în tot ce vă înconjoară  și vă mângâie sufletul!

 

Organizatorii mulțumesc tuturor elevilor și cadrelor didactice implicate!

Premianților din alte localități li se vor trimite premiile în următoarele zile.

 

-------------------------

                    MICUL PRINȚ ȘI UN ORAȘ DE BASM, TURDA

                                                                                                    

IONESCU ADRIAN

 data nașterii: 25.09.2003

clasa:  a XI-a C  școala: LICEUL DE MARINĂ Constanța

profesor îndrumător : Vulpie Elena

adresa : Bd.1 Mai ( Vechi ) nr.105, bloc A-2, scara 1, etaj 2, apartament 207,OP.6, cod 900105, Constanța, telefon : 0755. 101704

 

„ Iată secretul meu, un secret foarte simplu: doar cu inima se poate vedea pe bună dreptate, ceea ce este esențial și invizibil pentru ochi.”

                                                             (Micul Prinț-Antoine de Saint-Exupery)

 

Micul Prinț, un băiețel blond, isteț și dornic să știe cât mai multe și să cunoasă locuri și oameni noi, venit de pe planeta lui îndepărtată, Asteroidul B-612, a căzut de pe aripile unei păsări călătoare, la marginea orașului Turda. La început, a fost mirat și speriat puțin pentru că pe planeta lui mică, puțin mai mare ca el, avea doar un trandafir și trei vulcani. Aici, totul i se părea fantastic, începând cu copiii care-i zâmbeau și oamenii care-l priveau cu drag, și terminând cu locurile de basm care-i mângâiau privirea. În lumea lui stelară existau doar el și floarea lui, ce trăiau într-o amară singurătate care-l făcea să fie trist și să-și dorească iubire, prietenie și frumusețe sufletească, pe care aici, în acest orășel frumos, avea să le descopere cutreierând pas la pas orașul și împrejurimile lui... Era fericit și atât de încântat de tot ce vedea, totul i se părea un vis frumos. Turda era o lume magică care îl aducea aproape de natură, istorie și legende, prin tot ce vedea în jurul lui. Orașul, situat pe malul râului Arieș și la poalele munților Apuseni, i se deschidea în fața ochilor lui mari și albaștri, ca o carte de povești necitite încă... Se opri la statuia lui Avram Iancu și citi inscripția: „ Unicul dar al vieții mele este să-mi văd națiunea fericită! ”.

Căzu pe gânduri pentru că el era fericit doar când își privea floarea de pe planeta lui... Ajunse în Piața Romană și văzu statuia Lupa Capitolina așezată aproape de intrarea în oraș. Văzu pentru prima oară o lupoaică care avea grijă de doi copii și mai că-i venea să plângă, gândindu-se la floarea lui care rămăsese singură... Trecu pe lângă  Lespedea de pe strada Avram Iancu, o bucată de istorie din castrul roman ce avea inscripționată inițialele grecești ale lui Cristos ( X P) și reprezenta personaje mitologice, un cap de meduză între doi delfini. Nu se mai sătura să privească clădirile în stil gotic și renascentist din partea veche. Stătu minute bune în fața Teatrului Municipal, cea mai frumoasă clădire din oraș și parcă simțea cum Dumnezeu îi călăuzește pașii și sufletul, privind Catedrala Ortodoxă. A intrat, și nu se mai sătura să privească picturile de pe pereți, icoanele și interiorul care parcă i-l aducea în fața ochilor, pe marele domnitor Mihai Viteazul. A mai întâlnit și alte locuri sfinte: Biserica Catolică, Biserica Reformată, Biserica Unitariană, Biserica Șovagăilor (a tăietorilor de sare), Biserica Rățeștilor, Biserica Ortodoxă Între Români și Complexul Franciscan. A admirat apoi și Palatul Finanțelor cu, coloanele sale unice, și a mai admirat arcadele care dezvăluiau coridorul extern al  Palatului Miko. Ochii săi s-au oprit  pe fațada Palatului Princiar (Casa Sării) din secolul 15 și a vizitat Muzeul de Istorie din interior, unde a fost vrăjit de cele peste 30.000 de piese din perioada romană, unelte și vase din epoca bronzului. Nu îi venea să creadă că un oraș poate ascunde atâtea comori arhitecturale! Fiecare dintre clădirile vechi avea ceva magic... Trecu pe lângă Casele Becski, Toth, Harmath, Teglas, Rațiu, Kimpel, Fodor, Tăbăcarilor, Casa Prefectului și Hotelul Elisabeta, admirându-le pe toate. Fabrica de Bere, construită între anii 1756-1814, o emblemă a orașului Turda, îl făcu totuși să ofteze pentru că era lăsată în paragină și niște copii care se jucau în jurul ei, îi povestiseră că aici s-a fabricat cea mai bună bere din Ardeal.  Își dădu seama că aici, pe Pământ, istoria nu este prețuită cu adevărat, uneori! Mai trecu și pe lângă Tribunal (fosta Primărie ), clădire construită între anii 1795-1806, unde ochii i se opriră pe turnul cu ceas și pe  clopotul mare, ajungând și la Clădirea Comitatului (Primăria) o clădire ce datează din anul 1884 și care impresionează prin interiorul său.

El, Micul Prinț, era dornic să cunoască și să vadă cât mai multe lucruri noi... Simțea că acest oraș este un simbol al valorilor umane, responsabilității civice, al legăturii între oameni și o expresie vie de păstrare a frumuseții clădirilor încărcate de istorie, peste care timpul părea să nu fi trecut.

Vroia să știe unde învață copiii din Turda! Oamenii prietenoși din oraș i-au îndrumat pașii spre cele mai vechi clădiri: Școala Catolică (1856 ), Școala Reformată (1668), Școala Unitariană (1589) și Colegiul Mihai Viteazul, construit în secolul 16.

Mai vizită Castelul Bethlen și Castelul Cetatea, aflat la sud-vestul pieței centrale, vestigiu istoric din secolul 15.

Urcă apoi pe Dealul Cetății, atras de vechile ruine ale Castrului Roman Potaissa, cel mai mare castru de legiune cu funcționare îndelungată în Dacia și care datează din anul 168. Se odihni pe fortificațiile din piatră, rămânând uimit de termele romane și acel dreptunghi uriaș care se întindea pe 23,37 de hectare, un loc cu statut de rezervație arheologică.

Trecu și pe la Mormântul lui Mihai Viteazul, aflat la doar 3 Km de oraș, locul unde se află trupul marelui domnitor.

Nu putea pleca din Turda fără să se oprească și la Salină, cel mai mare muzeu de istorie a mineritului în sare din lume, care datează din perioada romanilor (1075)(exploatarea de suprafață), cu o istorie de peste 2000 de ani. Cu o adâncime de 120 de metri, considerat cel mai frumos loc subteran din lume, a fost amenajat în anul 2010 cu bani europeni. Micul Prinț rămăsese uimit de acest loc care părea desprins dintr-un tărâm de basm... S-a plimbat cu barca în jurul insulei de sare și a trecut pe sub o cascadă de sare uriașă. A admirat de pe terasa amenajată la 20  de metri înălțime, urcând cu liftul modern cele 13 etaje, cascada de lumini feerice ce scotea în evidență amfiteatrul cu cele 100 de locuri încălzite, roata panoramică uriașă, gondola și terenul de sport. Văzuse primul parc subteran de distracții din viața lui și totul i se părea uimitor! A trecut  pe lângă camerele de tratament și Spa cu aerosoli naturali, a jucat cu alți copii de acolo, tenis de masă, bowling, mini-golf, biliard, și a făcut chiar și o partidă de football cu câțiva copii de vârsta lui, pe terenul de sport.

La plecare din salină, noii lui prieteni îl luară  la o plimbare cu mașina prin Cheile Turzii, o rezervație geologică, floristică, faunistică în care trăiesc peste 1000 de specii de plante și animale, specii rare sau pe cale de dispariție, care se întinde pe 175,7 Ha. A  putut admira un peisaj carstic de o rară frumusețe, un loc mirific care se întindea pe o lungime de 2900 de metri, la o înălțime de aproape 300 de metri și care ascunde aproape 250 de trasee de alpinism. Au vizitat, de asemenea, Cheile Borzești și Cheile Turului (Turenilor)  aflate la 13 Km de oraș, locuri  desprinse parcă dintr-un basm, cu 20 de peșteri și cascade. S-au răcorit la Cascada Ciucaș, fermecați de măreția ei. Prietenii l-au dus să vadă și Micro-Stațiunea Balneară Băile Sărate, aflată la doar 4 Km de oraș, cu ape minerale clorurate și sodice, și unde a putut vedea cele 15 lacuri cu ape tămăduitoare. În drum s-au oprit și la Pârâul Sărat care izvorăște dintr-un puț forat și se varsă în Arieș.

Micul Prinț ,obosit, dar fericit pentru tot ce văzuse în acest loc minunat apărut pe vremea dacilor sub denumirea Turdava și mai apoi, după cucerirea romană, redenumit Potaissa, se mai uită o dată spre orașul care se pierdea în zare și dispăru, plecând acasă, pe mica lui planetă, unde îl aștepta floarea  fermecată...

Dacă veți ajunge vreodată prin Turda, zăboviți puțin cu ochii la cer! Veți vedea un copil cu părul bălai și ochi azurii, care râde și nu răspunde niciodată la întrebările puse de oamenii mari. Este el, Micul Prinț care vă va învăța să fiți mai buni și să vă iubiți mai mult orașul în care v-ați născut și legendele sale... De sus, de pe steaua lui, va trimite către sufletul tuturor celor care mai cred în frumusețea copilăriei și puterea prieteniei, petale parfumate de trandafir... Și, cine știe, poate  îl veți mai putea întâlni hoinărind, pe străzile orașului vostru! Pentru că „doar copiii știu ce caută !” și sunt singurii care văd frumusețea din orice, oricând și oriunde!

Și, la fel cum floarea îi spusese Micului Prinț la plecarea în călătoria sa fantastică: „Caută să fii fericit!”, la fel vă spun și eu vouă, locuitori ai oricărui oraș de pe Terra: „ Căutați fericirea și frumusețea clipei în tot ce vă înconjoară  și vă mângâie sufletul!

 -------------------------------

Nume și prenume: Mocan Darius Flaviu

Data nașterii: 6.06.2010

Școala Gimnazială "Teodor Murășanu", Turda

Clasa: a V-a C

Adresa: str. Salinelor, nr. 87, Turda, jud. Cluj

Nr. de tel: 0741820832

Prof. ȋndrumător: Camelia Vesa

 

Tom Sawyer în Turda

 

 

            Personajul meu preferat este Tom Sawyer. Ce ar face el în Turda? Fiind un spirit aventurier, ar porni în căutare de comori și i-ar plăcea să se distreze în orașul nostru.

            Tom este un băiat curajos și curios. Rămas singur în peșteră cu Becky, colega lui de clasă, nu s-a lăsat descurajat și a căutat fără să renunțe ieșirea din peșteră. Ținând cont de aceste trăsături, Tom ar fi deosebit de interesat de Salina Turda. Ar fi o joacă pentru el acest spațiu în comparație cu teama și misiunea grea pe care a avut-o în peșteră pentru a se salva pe el și pe colega lui. Ar pătrunde în toate galeriile, s-ar bucura de toate jocurile și varietatea formelor de relaxare și destindere. Mintea sa iscoditoare și ochii săi atenți ar căuta posibile comori ascunse.

             I-ar plăcea Sala ecoului și l-ar striga pe prietenul său Huck și pe iubita lui Becky, plăcându-i să audă răspunsul ecoului. Ar fi impresionat să vadă atâția bănuți puși la locul de rugăciune al foștilor mineri. Nu ar întârzia să încerce să se deplaseze cu vagonul care transporta sarea. S-ar plimba cu barca pe lac, retrăind momentele din peșteră, sperând să găsească o ieșire secretă. Nu ar rata o baie bună în apele sărate din lacurile de la Durgău, un loc de relxare dar și de tratament.

            Un alt loc de atracție pentru Tom ar fi Muzeul de Istorie. S-ar mira să vadă atâtea comori expuse, atâția oameni trecând pe acolo fără să dispară nimic. S-ar gândi că lui Injun Joe nu i-ar fi scăpat asemenea comori.

            Cetatea Romană ar fi un loc unde și-ar face sediul noua lui bandă de bandiți. Ar fi sigur că acela este un loc plin de comori și ar căuta indicii pentru a face noi descoperiri.

            Mă gândesc cât de interesante i s-ar părea Cheile Turzii. Ar căuta să descopere fiecare peșteră. Tiroliana ar fi pentru el cel mai fascinant loc în acel peisaj de vis. Îl văd pierzându-se prin mulțime, admirând atâtea obiecte care pot fi achiziționate de la tarabele cu suveniruri. Ar sta să-și tragă sufletul pe malul apei care străbate Cheile, cu o undiță în mână, sărind de bucurie de câte ori ar atârna un peștișor în acul de la capătul undiței.

            Sunt sigur că nu i-ar scăpa nici Mormântul lui Mihai Viteazul. Dornic să devină un mare bandit cu educație, cum îi spunea lui Huck, s-ar duce la miezul nopții cu o pisică moartă și i-ar fi chemat pe toți cei care își doresc să facă parte din banda lui să facă jurământul de fidelitate.

            Așa mi-l imaginez eu pe Tom Sawyer petrecându-și timpul în orașul nostru. L-aș invita la un concurs cu bicicletele în Parcul Central, un alt loc care merită a fi văzut, fiind așezat pe malul râului Arieș. 

            Cine știe? Poate chiar și-ar dori să rămȃnă definitiv la Turda!   

------------------

Tristran Thorn în periplu prin Turda

 

Autor: Gruian Denisa Andreea 

Clasa: a XII-a C 

Județ: Hunedoara 

Localitate: Vulcan 

Profesor coordonator: Ianc Timea

Liceul Tehnologic „Mihai Viteazu” Vulcan

 

Uitasem locul unde am copilărit de-a lungul anilor. Turda, un oraș predestinat frumuseții în toate felurile sale. Încă din vremea dacilor datează rămânând încă neschimbat, păstrându-și tinerețea și deosebitul fior pe care mi-l oferă atunci când pășesc printre transilvăneni.

Mă bucur totuși că am putut să îmi conving personajul preferat de poveste să facă un tur al zonei și bineînțeles la final să îmi spună părerea sa despre locul asemănat cu un tărâm de basm românesc, Turda. Tristran Thorn personajul principal din cartea scrisă de Neil Gaiman intitulată „Pulbere de stele”.

Poate vă întrebați de ce l-am ales tocmai pe el? Motivul este foarte simplu, lumea fantastică prezentată în carte, intitulată „Țara Zânelor” pe care acesta o explorează dând dovadă de curaj, iubind cu inima, făcând greșeli și învățând din ele, ne arată nouă cititorilor că eroul poveștii, reușește să afle că locul lui natal aparține unui tărâm plin de magie și necunoscut.

Astfel că, i-am propus protagonistului cărții să cunoaștem Turda împreună. Pentru început doresc să detaliem câteva informații despre locurile pe care le vom vizita în timp ce le privim. Pentru prima oprire m-am gândit să îi fac cunoștință lui Tristran cu meleagurile străbunilor noștri, încă din depărtare se observă o casă onestă, tradițională ce se află pe drumul din satul Pădureni. Aici ne întâmpină cu căldură doi localnici simpli Ana și Ion, doi bătrânei simpatici peste care anii au trecut și care sunt mulțumitori de locul în care au trăit o viață întreagă.

Tristran Thorn uluit de aspectul învechit dar totuși unic al căsuței, devine curios de tot ceea ce îl înconjoară și îmi propune să continuăm drumeția. Următoarea oprire este Castrul Roman unde surprinzător Tristran se așază pe iarbă privind atent detaliile obiectivului turistic. Îl aud șoptind ușor, schițând un zâmbet pe față, iar de parcă ar vorbi cu pământul spune: Turda...este locul în care voi locui de acum. Mă prefac că nu îl aud deși în sinea mea sufletu-mi cânta de fericire știind că Tristran se simte bine și în lumea reală, înconjurat de oameni dragi mie, nu doar în cea fermecată.

Se ridică încrezător zicându-mi că dorește să mergem în continuare. Locația surprinzătoare la care m-am gândit este Cheile Turzii știind că este iubitor de natură. Ajunși aici, de această dată se oprește în loc, respiră adânc aerul văratic de august și își pune mâinile în șolduri stând drept precum o statuie. Soarele îi mângâie fața, se simte bine într-o lume diferită de a lui. Verdele pomilor, fauna, râul Aries, cascadă limpede și gălăgioasă totul creat parcă de cineva după propria imaginație precum cartea din care el provine.

Oamenii de aici trăiesc în Paradisul despre care am citit doar în cărți? Mă întrebă brusc Tristran. Eu ridic din umeri neștiind ce să îi răspund. Dar după două secunde dau din cap aprobator de vină fiind iubirea pe care o port locului unde m-am născut și am copilărit. Penultima oprire din zonă am dorit să fie Băile Sărate, să îi demonstrez astfel lui Tristran faptul că oamenii zonei se bucură la ei acasă de tot felul de beneficii naturale și nu numai, cei veniți din zonele mai îndepărtate sunt primiți cu brațele deschise oriunde în Turda.

Aud un țipat din spate și mă întorc speriată neștiind ce se întâmplă. Tristran Thorn alerga spre Ștrandul Durgău cu viteză. Se aruncă și strigă în aer: Iubesc Turda! Ridică capul din apă și îmi mulțumește că a avut privilegiul să îl aleg tocmai pe el dintre toate personajele lumii. Ce îți mai poți dori? Cea mai frumoasă zonă din țara ta este acesta! Mă înroșesc și îl privesc cum înota fericit spre celălalt capăt al ștrandului, simțeam că am făcut alegerea potrivită aducându-l aici. Este o fire care adoră să exploreze, să își arate aptitudinile, să călătorească și recunosc că uitasem cum arată Turda în prezent, din cauza muncii din Londra unde am stat ani de zile.

Acum e momentul de care mă tem încă de la început...Salina Turda, am lăsat-o spre sfârșit deoarece este un loc deosebit în lume. Orele trecuseră dar niciunul dintre noi nu a observat asta datorită peisajelor minunate de care orașul Turda dispune de secole întregi. Tristran Thorn nu a mai fost niciodată sub pământ la atâția metri departe de natura enciclopedică. Dar cu fiecare pas pe care îl face înțelege că își înfrânge o teamă, ceea ce el este obișnuit să facă încă de când locuia în Satul Zidului. Probabil cu tunele, ecoul și clădirile era familiarizat, o crăpătură dintr-un zid schimbându-i radical viața. Atinge timid peretele de sare cu degetul arătător după care gustă, face niște ochi mari și spune mirat că este cea mai bună sare pe care papilele lui gustative au întâlnit-o. Începem să râdem amândoi simțindu-ne ca acasă.

Fascinați, rămași fără cuvinte și extenuați după o zi de mers, ne oprim în centrul orașului Turda unde protagonistul cărții îmi mărturisește: Știi, eu am decis să rămân aici, deși sunt moștenitorul Stormholdului și am înfruntat multe întâmplări, doresc să devin ghid turistic în oraș pentru a le putea transmite energia mea turiștilor veniți aici dar și minunățiile acestui loc. Îmi venea să cad din picioare de fericire în acea clipă, dar i-am mărturisit și eu lui Tristran că voi trăi pentru tot restul vieții mele în locul meu natal, Turda.

La final, vreau să vă îndrum cu tot dragul să ne vizitați orașul, poate cine știe, chiar Tristran Thorn vă va fi alături pe parcursul călătoriei voastre. Și da, din câte știu în prezent domnul care conduce orașul la cunoscut pe acesta, deci puteți să o faceți și voi, totul ține de propriul curaj!

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Pin It

Add comment

Regulile de baza pentru a face comentarii pe site
1. Nu folositi cuvinte obscene. Folosirea lor va duce la: modificarea comentariului, stergerea lui, respectiv, blocarea IPului celui care posteaza, in functie de gravitate.
2. Nu afisati linkuri catre site-uri obscene sau virusate.
3. Nu comentati numai de dragul de a comenta (fara spam).
4. Comentariile dumneavoastra vor fi aprobate de catre un administrator in cel mai scurt timp.


Security code
Refresh