08
Mie, Feb
42 New Articles

Cultură
Typography
  • Smaller Small Medium Big Bigger
  • Default Helvetica Segoe Georgia Times

IONESCU ADRIAN

Câștigătorul Marelui Premiu în cadrul concursului național de eseuri, ediția a XVII-a (2022)

”Ce ar face personajul tău preferat de poveste dacă ar vizita Turda”

 

clasa:  a XI-a la școala: LICEUL DE MARINĂ Constanța

profesor îndrumător : Vulpie Elena

 

„ Iată secretul meu, un secret foarte simplu: doar cu inima se poate vedea pe bună dreptate, ceea ce este esențial și invizibil pentru ochi.”

                                                             (Micul Prinț-Antoine de Saint-Exupery)

 

Micul Prinț, un băiețel blond, isteț și dornic să știe cât mai multe și să cunoasă locuri și oameni noi, venit de pe planeta lui îndepărtată, Asteroidul B-612, a căzut de pe aripile unei păsări călătoare, la marginea orașului Turda. La început, a fost mirat și speriat puțin pentru că pe planeta lui mică, puțin mai mare ca el, avea doar un trandafir și trei vulcani. Aici, totul i se părea fantastic, începând cu copiii care-i zâmbeau și oamenii care-l priveau cu drag, și terminând cu locurile de basm care-i mângâiau privirea. În lumea lui stelară existau doar el și floarea lui, ce trăiau într-o amară singurătate care-l făcea să fie trist și să-și dorească iubire, prietenie și frumusețe sufletească, pe care aici, în acest orășel frumos, avea să le descopere cutreierând pas la pas orașul și împrejurimile lui... Era fericit și atât de încântat de tot ce vedea, totul i se părea un vis frumos. Turda era o lume magică care îl aducea aproape de natură, istorie și legende, prin tot ce vedea în jurul lui. Orașul, situat pe malul râului Arieș și la poalele munților Apuseni, i se deschidea în fața ochilor lui mari și albaștri, ca o carte de povești necitite încă... Se opri la statuia lui Avram Iancu și citi inscripția: „ Unicul dar al vieții mele este să-mi văd națiunea fericită! ”.

Căzu pe gânduri pentru că el era fericit doar când își privea floarea de pe planeta lui... Ajunse în Piața Romană și văzu statuia Lupa Capitolina așezată aproape de intrarea în oraș. Văzu pentru prima oară o lupoaică care avea grijă de doi copii și mai că-i venea să plângă, gândindu-se la floarea lui care rămăsese singură... Trecu pe lângă  Lespedea de pe strada Avram Iancu, o bucată de istorie din castrul roman ce avea inscripționată inițialele grecești ale lui Cristos ( X P) și reprezenta personaje mitologice, un cap de meduză între doi delfini. Nu se mai sătura să privească clădirile în stil gotic și renascentist din partea veche. Stătu minute bune în fața Teatrului Municipal, cea mai frumoasă clădire din oraș și parcă simțea cum Dumnezeu îi călăuzește pașii și sufletul, privind Catedrala Ortodoxă. A intrat, și nu se mai sătura să privească picturile de pe pereți, icoanele și interiorul care parcă i-l aducea în fața ochilor, pe marele domnitor Mihai Viteazul. A mai întâlnit și alte locuri sfinte: Biserica Catolică, Biserica Reformată, Biserica Unitariană, Biserica Șovagăilor (a tăietorilor de sare), Biserica Rățeștilor, Biserica Ortodoxă Între Români și Complexul Franciscan. A admirat apoi și Palatul Finanțelor cu, coloanele sale unice, și a mai admirat arcadele care dezvăluiau coridorul extern al  Palatului Miko. Ochii săi s-au oprit  pe fațada Palatului Princiar (Casa Sării) din secolul 15 și a vizitat Muzeul de Istorie din interior, unde a fost vrăjit de cele peste 30.000 de piese din perioada romană, unelte și vase din epoca bronzului. Nu îi venea să creadă că un oraș poate ascunde atâtea comori arhitecturale! Fiecare dintre clădirile vechi avea ceva magic... Trecu pe lângă Casele Becski, Toth, Harmath, Teglas, Rațiu, Kimpel, Fodor, Tăbăcarilor, Casa Prefectului și Hotelul Elisabeta, admirându-le pe toate. Fabrica de Bere, construită între anii 1756-1814, o emblemă a orașului Turda, îl făcu totuși să ofteze pentru că era lăsată în paragină și niște copii care se jucau în jurul ei, îi povestiseră că aici s-a fabricat cea mai bună bere din Ardeal.  Își dădu seama că aici, pe Pământ, istoria nu este prețuită cu adevărat, uneori! Mai trecu și pe lângă Tribunal (fosta Primărie ), clădire construită între anii 1795-1806, unde ochii i se opriră pe turnul cu ceas și pe  clopotul mare, ajungând și la Clădirea Comitatului (Primăria) o clădire ce datează din anul 1884 și care impresionează prin interiorul său.

El, Micul Prinț, era dornic să cunoască și să vadă cât mai multe lucruri noi... Simțea că acest oraș este un simbol al valorilor umane, responsabilității civice, al legăturii între oameni și o expresie vie de păstrare a frumuseții clădirilor încărcate de istorie, peste care timpul părea să nu fi trecut.

Vroia să știe unde învață copiii din Turda! Oamenii prietenoși din oraș i-au îndrumat pașii spre cele mai vechi clădiri: Școala Catolică (1856 ), Școala Reformată (1668), Școala Unitariană (1589) și Colegiul Mihai Viteazul, construit în secolul 16.

Mai vizită Castelul Bethlen și Castelul Cetatea, aflat la sud-vestul pieței centrale, vestigiu istoric din secolul 15.

Urcă apoi pe Dealul Cetății, atras de vechile ruine ale Castrului Roman Potaissa, cel mai mare castru de legiune cu funcționare îndelungată în Dacia și care datează din anul 168. Se odihni pe fortificațiile din piatră, rămânând uimit de termele romane și acel dreptunghi uriaș care se întindea pe 23,37 de hectare, un loc cu statut de rezervație arheologică.

Trecu și pe la Mormântul lui Mihai Viteazul, aflat la doar 3 Km de oraș, locul unde se află trupul marelui domnitor.

Nu putea pleca din Turda fără să se oprească și la Salină, cel mai mare muzeu de istorie a mineritului în sare din lume, care datează din perioada romanilor (1075)(exploatarea de suprafață), cu o istorie de peste 2000 de ani. Cu o adâncime de 120 de metri, considerat cel mai frumos loc subteran din lume, a fost amenajat în anul 2010 cu bani europeni. Micul Prinț rămăsese uimit de acest loc care părea desprins dintr-un tărâm de basm... S-a plimbat cu barca în jurul insulei de sare și a trecut pe sub o cascadă de sare uriașă. A admirat de pe terasa amenajată la 20  de metri înălțime, urcând cu liftul modern cele 13 etaje, cascada de lumini feerice ce scotea în evidență amfiteatrul cu cele 100 de locuri încălzite, roata panoramică uriașă, gondola și terenul de sport. Văzuse primul parc subteran de distracții din viața lui și totul i se părea uimitor! A trecut  pe lângă camerele de tratament și Spa cu aerosoli naturali, a jucat cu alți copii de acolo, tenis de masă, bowling, mini-golf, biliard, și a făcut chiar și o partidă de football cu câțiva copii de vârsta lui, pe terenul de sport.

La plecare din salină, noii lui prieteni îl luară  la o plimbare cu mașina prin Cheile Turzii, o rezervație geologică, floristică, faunistică în care trăiesc peste 1000 de specii de plante și animale, specii rare sau pe cale de dispariție, care se întinde pe 175,7 Ha. A  putut admira un peisaj carstic de o rară frumusețe, un loc mirific care se întindea pe o lungime de 2900 de metri, la o înălțime de aproape 300 de metri și care ascunde aproape 250 de trasee de alpinism. Au vizitat, de asemenea, Cheile Borzești și Cheile Turului (Turenilor)  aflate la 13 Km de oraș, locuri  desprinse parcă dintr-un basm, cu 20 de peșteri și cascade. S-au răcorit la Cascada Ciucaș, fermecați de măreția ei. Prietenii l-au dus să vadă și Micro-Stațiunea Balneară Băile Sărate, aflată la doar 4 Km de oraș, cu ape minerale clorurate și sodice, și unde a putut vedea cele 15 lacuri cu ape tămăduitoare. În drum s-au oprit și la Pârâul Sărat care izvorăște dintr-un puț forat și se varsă în Arieș.

Micul Prinț ,obosit, dar fericit pentru tot ce văzuse în acest loc minunat apărut pe vremea dacilor sub denumirea Turdava și mai apoi, după cucerirea romană, redenumit Potaissa, se mai uită o dată spre orașul care se pierdea în zare și dispăru, plecând acasă, pe mica lui planetă, unde îl aștepta floarea  fermecată...

Dacă veți ajunge vreodată prin Turda, zăboviți puțin cu ochii la cer! Veți vedea un copil cu părul bălai și ochi azurii, care râde și nu răspunde niciodată la întrebările puse de oamenii mari. Este el, Micul Prinț care vă va învăța să fiți mai buni și să vă iubiți mai mult orașul în care v-ați născut și legendele sale... De sus, de pe steaua lui, va trimite către sufletul tuturor celor care mai cred în frumusețea copilăriei și puterea prieteniei, petale parfumate de trandafir... Și, cine știe, poate  îl veți mai putea întâlni hoinărind, pe străzile orașului vostru! Pentru că „doar copiii știu ce caută !” și sunt singurii care văd frumusețea din orice, oricând și oriunde!

Și, la fel cum floarea îi spusese Micului Prinț la plecarea în călătoria sa fantastică: „Caută să fii fericit!”, la fel vă spun și eu vouă, locuitori ai oricărui oraș de pe Terra: „ Căutați fericirea și frumusețea clipei în tot ce vă înconjoară  și vă mângâie sufletul!

 

 

 

 

Pin It

Add comment

Regulile de baza pentru a face comentarii pe site
1. Nu folositi cuvinte obscene. Folosirea lor va duce la: modificarea comentariului, stergerea lui, respectiv, blocarea IPului celui care posteaza, in functie de gravitate.
2. Nu afisati linkuri catre site-uri obscene sau virusate.
3. Nu comentati numai de dragul de a comenta (fara spam).
4. Comentariile dumneavoastra vor fi aprobate de catre un administrator in cel mai scurt timp.


Security code
Refresh