Speranțe pentru refacerea „Mocăniței” de pe Valea Arieșului

                                                                                                                                                                                                                                                                                                     În memoria tatălui meu, Alexandru IGNAT,

                                                                                                                                                                                                                                                                                                     o viață dedicată căilor ferate, zeci de ani pe linia îngustă Turda-Abrud

Într-un scurt periplu pe Valea Arieșului, în urmă cu câteva zile, am descoperit urmele reînvierii cii ferate înguste pe încă un tronson, după ce, în urmă cu ani, semnalam circulația urmașei „Mocăniței”, pe ruta Câmpeni-Abrud. Oprindu-mă de mai multe ori, am constatat „cu ochii mei” că ecartamentul căii ferate este curat iar șinele par a vorbi, cu bucurie, despre faptul că  pe „portativul” lor răsună iar dulcea darabană a roților de tren.

Desigur că aflasem de la colegii din Alba că anul trecut, pe ruta Lunca Arieșului – Sălciua, calea ferată a fost reabilitată, aceasta devenind o rută funcțională, pe care circulă un trenuleț, mult mai ușor, desigur, decât „Mocănița” operată pe vremuri de Căile Ferate Române. Citește și:

Pe Valea Arieșului răsună, din nou, glasul roților de tren. Sute de turiști se bucură de peisajele din Munții Apuseni

Am văzut însă urme ale unor lucrări prin care se încearcă alungirea traseului pe care noul trenuleț să poată circula, așa cum se poate vedea în imaginile alăturate. Ceea ce este o veste foarte bună pentru toți iubitorii Mocăniței.

Noi am mai scris, pe marginea acestui subiect, la care ținem foarte mult, atât lucrurile rele, cât și cele bune legate de Mocănița de pe Valea Arieșului. Vezi aici:

Alertă: Ni se fură "Mocănița"!

"Mocăniţă" păzită cu avioane robot şi drone

Cu Mocănița, pe Valea Arieșului și nu numai!

În anul 2006, porțiunea Mocăniței de pe teritoriul județului Alba a fost înscrisă pe lista monumentelor istorice sub numele „Ansamblul Calea Ferată Îngustă Abrud-Vidolm“. Acest fapt a dus la stoparea oricărui furt de cale ferată de la terasamentul cu ecart redus din porțiunea aparținând județului vecin. Nu același lucru s-a reușit în județul Cluj unde aproape că nu mai există șine.

Abia în 2014, s-a reușit declararea întregului traseu al Mocăniței de pe Valea Arieșului ca monument istoric. Acest fapt, deși a deschis noi posibilități, până în prezent nu a dus la alt beneficiu decât că nu s-a mai putut dezmembra și puținele șine rămase între Turda și Vidolm. Primarul turdean de atunci spunea că va propune o asociere între Consiliile județene Alba și Cluj și între Unitățile Administrativ Teritoriale de pe traseul Mocăniței, care să poată obține fonduri europene pentru refacerea Mocăniței. Șase ani mai târziu, iată, nu s-a făcut nimic de către autorități, singurele acțiuni întreprinse pe calea ferată îngustă venind din domeniul privat.

Ar fi bine ca măcar cele două trasee încropite, Câmpeni – Abrud și Lunca Arieșului – Sălciua, să se dezvolte să se întindă tot mai mult, pentru ca turiștii să poată beneficia de minunatele călătorii cu aceste trenulețe, în peisajele mirifice al Apusenilor. Chiar dacă prețul unui bilet este foarte scump, cele două urmașe ale Mocăniței ar putea deveni foarte atractive pentru cei care vin pe Valea Arieșului, în „Cel mai bine păstrat secret din Europa de Est”, cum l-a numit un jurnalist de la CNN.

Aceste obiective ar putea duce inclusiv la revitalizarea economică a zonei, care este aproape „moartă” odată cu Mocănița iar cei care au avut inițiativa merită felicitați, încurajați și ajutați, mai ales de către autorități.

Însă este nevoie și de aportul autorităților și de sume mari de bani pentru a mai putea spera la refacerea Mocăniței, chiar și numai în scop turistic, de agrement. Ar putea fi legată de ofertele turistice de la Turda, Salina, lacurile sărate, Cheile Turzii, Cheile Turenilor, pentru a întregi oferta turistică a zonei, care poate fi dezvoltată foarte mult.

----------------------------

Un scurt istoric al Mocăniței de pe Valea Arieșului

Calea ferată îngustă de pe Valea Arieșului, din Munții Apuseni, a avut 94 km, între orașele Turda (jud. Cluj și Abrud (Județul Alba). Când a luat ființă, în anul 1912, calea ferată îngustă se afla, aproape în întregime, pe suprafața Comitatului Turda-Arieș, care, în perioada interbelică a devenit Județul Turda-Arieș. Doar porțiunea Cîmpeni-Abrud era pe teritoriul județului Alba.

Nu credem că mai este cazul să explicăm de unde vine supranumele Căii ferate Înguste Turda-Abrud, „Mocănița”, care a fost dată în exploatare în mod oficial la data de 20 iunie 1912 și a fost „trasă pe linia moartă”, cândva prin anul 1998. Acel moment a provocat o adâncă durere în suflet nu doar celor care au muncit la acest obiectiv, ci și a majorității dintre cei care au călătorit, măcar o dată, cu Mocănița, pe acest minunat traseu.

Dacă autoritățile din județul Alba au reușit, în anul 2006, ca porțiunea Mocăniței de pe teritoriul județului vecin să fie înscrisă pe lista monumentelor istorice din respectiva unitate administrativ-teritorială, elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010 (cod: AB-II-a-B-20914) sub numele „Ansamblul Calea Ferată Îngustă Abrud-Vidolm“, nu același lucru îl putem spune despre mult mai incompetentele autorități din județul Cluj. Ceea ce a dus la un adevărat jaf pe porțiunea Turda-Buru, sub ochii închiși ai autorităților de toate felurile. Abia în 2014, Ministerul Culturii a declarat întregul traseu al Mocăniței de pe Valea Arieșului monument istoric. Ceea ce face ca autoritățile locale să poată cere fonduri europene pentru reabilitarea căii ferate înguste de aici.

Linia îngustă Turda-Abrud avea un număr de 21 de stații, din care 4 gări (Turda, Baia de Arieș, Câmpeni, Abrud) și 17 halte: Turda-Transbordare, Mihai Viteazu, Cornești, Moldovenești, Buru, Ocolișel, Vidolm, Ocoliș, Poșaga, Sălciua, Brăzești, Sartăș, Hădărău, Lupșa, Mușca, Bistra și Roșia Montană. Între Turda și Cîmpeni au fost 22 de treceri la nivel cu cale ferată, cu și fără barieră. Trenul trecea prin două tuneluri. Mocănița oprea, însă, și între stații, când cineva făcea îi făcea semn cu mâna mecanicului de locomotivă, mai ales că, pe alocuri, trenul mergea cu o viteză atât de mică, încât puteai coborî, iar după ce făceai câțiva pași în paralel, te puteai urca, din nou, în vagon!

 Calea ferată îngustă Turda-Abrud a fost utilizată atât pentru transportul călătorilor, cât și pentru cel de marfă. De-a lungul existenței sale, Mocănița a transportat nu doar lemnul exploatat din Apuseni, într-o vreme când jaful silvic nu exista, dar și minereul exploatat la Baia de Arieș sau Roșia Poieni. De când a fost închisă circulația trenului, calea ferată a fost lăsată în paragină, șinele de cale ferată fiind furate și vândute la fier vechi, sau transportate pe alte trasee de cale ferată îngustă. Fostele clădiri ale gărilor de pe traseu au fost ocupat în condiții mai mult sau mai puțin legale, ca tot ce s-a făcut din 1989 încoace, în întreaga țară.